Skip to Content

Mihail Kogalniceanu

Mihail Kogalniceanu

Mihail Kogalniceanu (n. 6 septembrie 1817, Iasi - d. 20 iunie 1891, Paris) a fost un om politic, istoric, avocat, gazetar, scriitor si Francmason roman.

"N-as schimba saraca Moldova nici pentru intaiul tron din lume", afirma la Luneville, in Franta, Mihail Kogalniceanu, cel care se considera, pe buna dreptate, "un adevarat fiu al secolului al XIX lea". A fost istoric, scriitor, ziarist, om politic, prim-ministru si, mai tarziu, ministru de externe. A jucat un rol important in Revolutia de la 1848 si in lupta pentru Unirea Principatelor Romane.

Personalitate fascinanta a epocii moderne, spirit pasionat si comprehensiv, Mihail Kogalniceanu se situeaza in fruntea celor mai talentati reprezentanti ai generatiei pasoptiste. Era urmas al razesilor de pe Kogalnic. Asta nu l-a impiedicat in niciun fel sa faca studii stralucite in Franta si Germania. In 1839, redacteaza "Foaea sateasca a printipatului Moldovei", publicatie nevinovata cu efecte modeste, dar sigure. In mai 1840 a anuntat aparitia a 6 tomuri din Letopisetele Valahiei si Moldaviei si, in acelasi an a pregatit aparitia unei publicatii de documentatie istorica, intitulata "Arhiva romaneasca". Publicatia a aparut in 1841. La noua ani de la Revolutia din 1848, Kogalniceanu participa ca deputat de Dorohoi la adunarea ad-hoc de la Iasi unde este chemat sa se pronunte in privinta Unirii. Sfetnic al domnitorului Al.I.Cuza, ministru, apoi prim-ministru al Romaniei, in perioada 1863 - 1865, Kogalniceanu a avut un rol hotarator in adoptarea unor reforme cruciale. Ca ministru de externe al tarii in 1867 si in perioada 1877-1878, Mihai Kogalniceanu si-a legat numele de actul proclamarii independentei de stat a Romaniei.

Mihail Kogalniceanu a fost casatorit cu Ecaterina Jora (1827-1907), vaduva colonelului Iorgu Scortescu.