Masoni romani

Ion Ghica (n. 12 august 1816, Bucuresti; d. 22 aprilie 1897, Ghergani, judetul Dambovita) a fost o personalitate marcanta a celei de-a doua jumatati a secolului al XIX-lea, academician, autor, diplomat, matematician, om politic si pedagog roman de origine aromana, prim-ministru al Romaniei de doua ori, intre 1866 si 1867, respectiv intre 1870 si 1871, presedintele Academiei Romane de patru ori (1876 - 1882, 1884 - 1887, 1890 - 1893 si 1894 - 1895).

In Tara Romaneasca, impreuna cu Nicolae Balcescu si Christian Tell, a pus bazele societatii secrete Francmasonice Fratia - care a fost motorul revolutiei de la 1848.

Ion Heliade-Radulescu (n. 6 ianuarie 1802, Targoviste - d. 27 aprilie 1872, Bucuresti) a fost un scriitor, filolog, om politic si Francmason roman, membru fondator al Academiei Romane si primul sau presedinte, considerat cel mai important ctitor din cultura romana prepasoptista.

Dupa obiceiul si in spiritul vremii, Ion Heliade Radulescu invata limba greaca, inainte de a invata sa citeasca romaneste din lucrarea Istoria pentru inceputul romanilor in Dachia a lui Petru Maior (asemeni lui C. Negruzzi, in Moldova). In 1818, el devine elevul lui Gh. Lazar, caruia ii va urma la conducerea scolii de la "Sf.Sava". Este membru activ al asociatilor culturale din epoca: "Societatea Literara" (din 1827), "Societatea Filarmonica" (din 1833), intemeietor al presei din Tara Romaneasca: Curierul Romanesc (1829) si Curierul de ambe sexe (1837), tipograf, editor, poet, prozator, critic. In 1846, Heliade propune planul unei "biblioteci universale", menita sa inzestreze cultura noastra cu toate capodoperele literare, istorice, filozofice ale tuturor timpurilor, intreprindere uriasa, ce depasea cu mult chiar puterile unei generatii, oricat de ambitioase.

Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881, Bucuresti - d. 11 aprilie 1944, Bucuresti) a fost un poet si prozator roman, reprezentant important al Simbolismului romanesc, Mason. Ion Minulescu este numit director general al artelor in 1922.

Nascut la Bucuresti, a copilarit la Slatina, de unde este originara mama sa. A urmat scoala primara si gimnaziul la Pitesti; a facut bacalaureat in 1899 la un pension particular din Bucuresti, "Branza si Arghirescu". In 1897, sub pseudominul (I. M.) Nirvan apar primele productii poetice ale lui Ion Minulescu, atunci inca elev la Pitesti, in revista "Povestea vorbei". In 1898, sub semnatura I. Minulescu-Nirvan, tanarul poet publica in "Foaia pentru toti", doi ani mai tarziu poetul pleaca la Paris pentru a studia dreptul. Poetii francezi ii schimba insa dorintele si, captivat de scrierile acestora, uita de studiile sale juridice. Dupa numai 4 ani se intoarce in tara, unde compune poezie si proza, in 1905 va publica unele poeme unele fragmente de proza din "Jurnalul unui pribeag", in revista "Viata noua" a lui Ovid Densusianu, unul din organele cele mai insemnate ale miscarii simboliste. In 1906, Ion Minulescu incepe sa publice o parte din versurile ce vor compune "Romantele pentru mai tarziu" in revista "Viata Literara si artistica" a lui Ilarie Chendi. Tot in acest an incepe prietenia cu Dimitrie Anghel, cu care va traduce in colaborare versuri din Albert Samain, Charles Guérin, H. Bataille, H. de Régnier, publicate in "Samanatorul". Iarna 1906 - 1907 cei doi prieteni o petrec la Constanta, ecourile acestei sederi pe tarmurile Marii Negre regasindu-se in versurile lor, in minulescianele "Romante pentru mai tarziu" (1908) si in "Fantaziile" lui D. Anghel (1909).

Mihail Kogalniceanu (n. 6 septembrie 1817, Iasi - d. 20 iunie 1891, Paris) a fost un om politic, istoric, avocat, gazetar, scriitor si Francmason roman.

"N-as schimba saraca Moldova nici pentru intaiul tron din lume", afirma la Luneville, in Franta, Mihail Kogalniceanu, cel care se considera, pe buna dreptate, "un adevarat fiu al secolului al XIX lea". A fost istoric, scriitor, ziarist, om politic, prim-ministru si, mai tarziu, ministru de externe. A jucat un rol important in Revolutia de la 1848 si in lupta pentru Unirea Principatelor Romane.

Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pascani - d. 19 octombrie 1961, Bucuresti) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician, om politic si Francmason roman. Este ales Mare Maestru in 1932. Este considerat unul dintre cei mai importanti prozatori romani din prima jumatate a secolului XX. Opera sa se poate grupa in cateva faze care corespund unor directii sau curente literare dominante intr-o anumita epoca: o prima etapa samanatorista, cea de inceput, a primelor incercari, nuvele si povestiri, o a doua mitico-simbolica, din perioada interbelica (reflectata in romane precum Creanga de aur sau Divanul persian, precum si o ultima faza care corespunde realismului socialist, in acord cu perioada socialist-comunista la care Sadoveanu va adera ideologic.

Miron Cristea, pe numele de mirean Elie Cristea (n. 20 iulie 1868, Toplita d. 6 martie 1939, Cannes, Franta) a fost Francmason publicist, filolog, politician roman, senator, regent (20 iulie 1927 - 8 iunie 1930) si teolog, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane (1925 - 1939). In perioada 1 februarie 1938 - 6 martie 1939, a fost prim-ministru al Romaniei. La 7 iunie 1919 a fost ales membru de onoare al Academiei Romane.

Nicolae Balcescu (n. 29 iunie 1819, Bucuresti - d. 29 noiembrie 1852, Palermo) a fost un istoric, scriitor, revolutionar si Francmason roman.

Nascut in Bucuresti, intr-o familie de mici boieri, era fiului pitarului Barbu sin Petre si al "serdaresei" Zinca Petreasca-Balcescu. Va lua numele de familie al mamei sale, originara din Balcesti, Valcea, in locul celui al tatalui, Petrescu. Tatal lui Nicolae Balcescu a murit in anul 1824. Nicolae Balcescu avea doi frati: Costache si Barbu, precum si doua surori: Sevasta si Marghioala. Intr-un alt document se mai pomeneste si de o alta sora: Eleni.

Nicolae Titulescu (n. 4 martie 1882, Craiova - d. 17 martie 1941, Cannes) a fost un diplomat si om politic roman, in repetate randuri ministru al afacerilor straine, de doua ori (1930 si 1931) Presedinte al Ligii Natiunilor. A fost membru al Francmasoneriei.

Nascut la Craiova ca fiu al unui avocat, si-a petrecut copilaria la mosia tatalui sau in Titulesti, Olt. Dupa terminarea liceului "Carol I" la Craiova in anul 1900 cu premiul de onoare, studiaza dreptul la Paris obtinandu-si doctoratul cu teza Essai sur une théorie des droits éventuels.

Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rasinari - d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet roman, ardelean, de origine aromana, politician de extrema dreapta si prim-ministrul Romaniei din 28 decembrie 1937 pana la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Romane din anul 1920.

Octavian Goga s-a nascut la 1 aprilie 1881 in satul Rasinari, de pe versantul nordic al Carpatilor, in casa cu nr. 778 de pe Ulita popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga si al sotiei sale, Aurelia, invatatoare (si colaboratoare in tinerete la ziarul Telegraful roman si la revista Familia).

Samuel von Brukenthal (n. 1721, Nocrich - d. 1803, Sibiu), a fost un jurist sas, guvernator al Transilvaniei, colectionar de arta si fondator al muzeului din Sibiu care ii poarta numele.

Bunicul si tatal sau au fost judecatori in Nocrich. Numele initial al familiei a fost Brekner. Pentru loialitate, tatal sau, Michael Brekner, a fost innobilat in 1724, primind numele cu particula nobiliara von Brukenthal. Mama sa, Susanna, provenea din familia aristocrata a lui Conrad von Heydendorff.

Dupa absolvirea gimnaziului, incepand din 9 februarie 1741 a fost circa doi ani functionar la Cancelaria din Sibiu.