Traian Vuia

Traian Vuia

Traian Vuia (n. 17 august 1872, Bujoru, comitatul Caras-Severin, Austro-Ungaria; d. 3 septembrie 1950, Bucuresti, Romania) a fost un inventator roman, pionier al aviatiei mondiale. Pe data de 18 martie 1906 el a realizat primul zbor autopropulsat (fara catapulte sau alte mijloace exterioare) cu un aparat mai greu decat aerul. Vuia a fost Francmason.

Traian Vuia s-a nascut in 1872 la Surducu Mic in comitatul Caras-Severin, Austro-Ungaria. Parintii sai au fost preotul Simion Popescu si Ana Vuia. A urmat cursurile primare la Bujor (azi Traian Vuia) si Faget. Intre 1884 si 1892, urmeaza liceul la Lugoj. Aici petrece mult timp in mijlocul familiei lui Coriolan Brediceanu, care-l va sfatui, ajuta si incuraja mai tarziu in cariera sa.

Vuia dovedeste de cand urma cursurile primare, si apoi secundare, o atractie irezistibila si o predilectie pentru mecanica aplicata.La zece ani asista la primele manifestari cu caracter aviatic, iar micul Vuia dezvolta o pasiune pentru zmeie. El urmareste atent detaliile lor si incearca sa construiasca altele mai perfectionate. Ajuns la liceu, Vuia isi insuseste notiuni de fizica si mecanica si nu se mai multumeste sa construiasca zmeie ci incearca sa explice ce se petrece in jurul aparatului, fortele care actioneaza la lansarea si mentinerea lui in aer, conditiile de echilibru, etc.

Dupa absolvirea bacalaureatului in 1892, Vuia pleaca la Budapesta pentru a se inscrie la Politehnica. A urmat pentru un an cursurile Politehnicii, sectia mecanica, la seral. Neavand destui bani, se va inscrie la Drept si va practica in birouri de avocatura din Banat pentru a-si putea asigura mijloacele de trai. Astfel o buna parte din studentia lui Vuia este deviata de la adevaratele lui aspiratii si aptitudini. Tanarul reuseste insa si in domeniul stiintelor juridice. La 6 mai 1901, Traian Vuia isi ia doctoratul in Stiinte Juridice cu teza: "Militarism si industrialism, regimul de Status si contractus".

Dupa terminarea facultatii Traian Vuia se intoarce la Lugoj. Aici continua sa studieze problema zborului uman si incepe sa-si construiasca primul aparat de zbor, pe care-l numeste aeroplan-automobil. Din cauza lipsurilor financiare, nu reuseste sa-si duca la capat proiectul si decide in schimb sa plece la Paris, in iulie 1902. Vuia spera ca aici va gasi pe cineva interesat sa-i finanteze proiectul, mai ales a pasionatilor de aerostate insa s-a lovit de mult scepticism asupra ideii ca o masina zburatoare cu o densitate mai mare decat cea a aerului ar putea zbura. Vuia merge la Victor Tatin, un cunoscut teoretician care construise in 1879 un model experimental de aeroplan. Tatin este imediat interesat de proiect dar incearca si sa-l convinga pe Vuia ca nu este nimic de facut pentru ca-i lipseste un motor adecvat si este instabil. Vuia insa continua sa-si promoveze proiectul si-l trimite Academiei de Stiinte de la Paris pe 16 februarie, 1903, prezentand posibilitatea de a zbura cu un aparat de zbor mai greu decat aerul cat si procedura de decolare. Academia ii respinge proiectul cu motivatia ca ar fi prea utopic, cu mentiunea ca:

"Problema zborului cu un aparat care cantareste mai mult decat aerul nu poate fi rezolvata si nu este decat un vis."

In ciuda acestor obstacole, Vuia nu renunta la proiect si se inscrie pentru un brevet, acordat pe 17 august 1903 si publicat pe 16 octombrie 1903. Inventia brevetata se numeste aeroplan automobil.

Vuia I

In ziua de 1 iulie 1902, el sosea la Paris, aducand in bagajele sale proiectul unui original "aeroplan-automobil", conceput in perioada studentiei, si macheta aferenta, realizata pe parcursul ultimelor douasprezece luni. In iarna lui 1902/1903, Vuia incepe constructia aparatului, perfectionand pana in minime detalii planurile originale la care lucrase cu un an inainte la Lugoj. Se loveste din nou de probleme de natura financiara, dar reuseste sa le depaseasca, ajutat si de mentorul sau Coriolan Brediceanu. In toamna lui 1904 incepe sa-si construiasca si un motor, tot inventie personala. In 1904 obtine un brevet pentru aceasta inventie in Marea Britanie. Intreaga parte mecanica e terminata in februarie 1905. Aparatul este gata in decembrie, dupa ce i se monteaza motorul, si este numit Vuia I, poreclit Liliacul, din cauza formei sale. Avea prevazuta o greutate totala de 250 kg, o suprafata de sustinere de 14 m² si un motor de 20 CP. Primele experimente au inceput in 1905, ca pe un automobil, cu aripile demontate, pentru a capata experienta in manevrarea lui.

Pe 18 martie 1906 la Montesson, langa Paris, aparatul Vuia I a zburat pentru prima data. Dupa o acceleratie pe o distanta de 50 de metri, aparatul s-a ridicat la o inaltime de aproape un metru, pe o distanta de 12 m, dupa care elicele s-au oprit si avionul a aterizat.

Multe ziare din Franta, Statele Unite si Marea Britanie au scris despre primul om care a zburat cu un aparat mai greu decat aerul, echipat cu sisteme proprii de decolare, propulsie si aterizare. De atunci a fost scoasa in evidenta si propagata ideea ca Vuia a reusit cu aparatul sau sa decoleze de pe o suprafata plata, folosind numai mijloace proprii, "la bord", fara "ajutor extern" (panta, cale ferata, catapulta, etc.). Totusi, au fost si mai exista multe contradictii si dezbatere asupra definitiei de primul aeroplan.

In continuare va mai breveta si construi diferite inventii, spre exemplu un generator de abur in 1925, sau doua elicoptere intre 1918 si 1922. La 3 septembrie 1950 se stinge din viata la Bucuresti, fiind inhumat in cimitirul Bellu.

A fost ales membru de onoare al Academiei romane, pe 27 mai 1946.

Este inmormantat la cimitirul Bellu din Bucuresti.

Astazi Aeroportul International Timisoara ii poarta numele.